Sanatate

Totul despre Stres: definitie, cauze, factori de stres si metode de combatere

 

 

1. Stresul definitie

2. 16 motive de stres la serviciu

3. Ce sunt riscurile psihosociale și stresul?

4. Despre stres, de ce apare, cum reactionam

5. Factori de stres

6. Reactii la stres

7. Avem responsabilitatea, dar si puterea de a schimba lucrurile.

8. Te ingrasi din cauza stresului

9. Stresul cronic

10. Stresul iti scade metabolismul

11. Stresul iti afecteaza glicemia

12. Stresul determina cresterea grasimii abdominale

1. Stresul definitie

Stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu cerinte, sarcini, situatii, care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanta pentru persoana respectiva (Baban, 1998).

Dictionarul de psihologie sociala defineste termenul de stres psihic ca fiind o stare de tensiune, de incordare si de disconfort, determinata de agentii afectogeni, cu semnificatie negativa, de frustrarea sau deprimarea unor stari de motivatie (trebuinte, dorinte, aspiratii), de dificultatea sau de imposibilitatea rezolvarii unor probleme.

Stresul are o importanta componenta subiectiva, in sensul ca ceea ce este provocator, facil sau chiar relaxant pentru o persoana, pentru o alta poate deveni amenintator sau imposibil de realizat (Roesch si colab., 2002). Diferentele individuale in ceea ce priveste raspunsul la stres sunt datorate atat componentei genetice, cat si experientelor de viata diferite.

2. 16 motive de stres la serviciu

Riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă se numără printre cele mai mari provocări în materie de securitate și sănătate în muncă. Acestea au un impact semnificativ asupra sănătății oamenilor, organizațiilor și economiilor naționale.
Aproximativ jumătate din lucrătorii europeni consideră că stresul este un factor uzual la locul de muncă și că reprezintă cauza a aproape jumătate din totalul zilelor de lucru pierdute. Ca și alte aspecte care afectează sănătatea psihică, stresul este deseori înțeles greșit sau stigmatizat. Cu toate acestea, atunci când sunt privite la nivel organizațional și nu ca problemă individuală, riscurile psihosociale și stresul pot fi gestionate în aceeași măsură ca orice alt risc pentru sănătatea și securitatea în muncă.
Nu există persoană pe această planetă care să fie imună la stres. Oamenii se stresează din diverse motive. Cel mai adesea ei sunt stresaţi la locul de muncă. Aici intervine un stres zilnic, care devine cronic şi pe care corpul nu mai este capabil să îl gestioneze aşa cum ar trebui.

Indiferent cât de inteligenţi suntem noi ca oameni, nu suntem suficient de evoluaţi pentru a putea face diferenţa între problemele fizice, legate de viaţă şi problemele emoţionale. Astfel, corpul nostru răspunde stresului prin instalarea unor simptome precum durerile de cap, tensiunile la nivelul muşchilor, probleme cu stomacul, pierderea poftei de mâncare, dificultăţi de concentrare, insomnii, iritabilitate şi îmbătrânire prematură.

Astfel, pentru a evita problemele cauzate de stresul acumulat la locul de muncă ar trebui să ţinem seama de aceste 16 lucruri care ne aduc această stare la locul de muncă, propuse de cosmopolitan.com.

1. Faptul că nu ai încredere în tine este una dintre cauzele pentru care apare stresul la locul de muncă. Dacă nu ai încredere că poţi rezolva cerinţele postului tău, atunci vei sfârşi printr-o stare de anxietate care te va îmbolnăvi treptat.

2. Dacă trebuie să „dai raportul” în fiecare zi unui superior, atunci ai un motiv în plus pentru care te stresezi la locul de muncă.

3. Consideri că munca ta este în zadar? Atunci când nu crezi că ceea ce faci aduce vreun beneficiu companiei pentru care lucrezi, atunci nu vei avea nicio bucurie la locul de muncă. Încearcă să vezi potenţialul tău şi ajutorul pe care ceea ce faci îl aduce companiei.

4. Faptul că nu-ţi aduci aminte care a fost ultima ta performanţă şi când te-a lăudat şeful tău sau el chiar nu o face, atunci iată un motiv în plus să fii stresat. Trebuie să îţi propui să munceşti din greu şi să îi impresionezi pe superiori. Uneori nu succesul este important, ci doar faptul că primeşti undă verde pentru o idee pe care o propui îţi poate aduce mulţumirea şi încrederea în forţele proprii.

5. Dacă nu te odihneşti aşa cum trebuie, ajungi la serviciu obosit şi nu te poţi concentra, astfel că oboseala şi stresul se influenţează reciproc.

6. Faptul că pe biroul tău nu se găseşte nimic verde, care să sugereze viaţa, poate fi o problemă în apariţia stresului. Această culoare îţi poate sugera pace şi linişte şi, astfel, diminua atmosfera stresantă pe care o percepi la birou.

7. Munceşti mai mult de două ore fără să iei vreo pauză? Iată un alt motiv pentru care eşti stresat la serviciu.

8. La locul de muncă de cele mai multe ori angajaţii sunt în competiţie, fie direct, fie indirect. Acest lucru te poate face să te simţi singur. Singurătatea nu face bine nimănui, iar pe termen lung poate cauza serioase probleme de sănătate.

9. Incapacitatea de a-ţi gestiona aşa cum trebuie timpul pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor pe care le ai cauzează stres. Trebuie să înveţi să fii mai organizat.

10. Modul în care ţi-ai aranjat biroul contează extrem de mult. Biroul este locul în care petreci aproape tot timpul la locul de muncă, el trebuie să fie primitor şi să te inspire, să fie un spaţiu apropiat de ceea ce numim „personal”.

11. Faptul că la seviciu de cele mai multe ori nu avem niciun moment de intimitate este, de asemenea, un factor care conduce la apariţia stresului.

12. Începi munca la birou cu lucruri neimportante şi apoi te stresezi pentru că nu ai timp de sarcinile cu adevărat importante? Ar trebui să te laşi de acest obicei. Încercă să rezolvi în primul rând lucrurile urgente şi abia apoi să te relaxezi uitându-te în folderul spam din căsuţa de mail şi să ştergi mesajele.

13. Dacă ai un job care te pune să stai tot timpul cu ochii pe căsuţa de mail, să răspunzi imediat la fiecare e-mail pe care îl primeşti, atunci probabil că se explică de ce eşti stresat la locul de muncă, pentru că acest fapt îţi întrerupe desfăşurarea celorlaltor activităţi.

14. Munceşti din greu? Asta te duce la epuizare la un moment dar. Gestionează totul în aşa fel încât să nu ajungi la epuizare.

15. Dacă nu ai un pahar de apă pe biroul tău, înseamnă că nu te hidratezi corespunzător, iar deshidratarea conduce la apariţia şi dezvoltarea stresului.

16. Faci mai multe lucruri în acelaşi timp? Multitaskingul sună bine, dar asta nu înseamnă că face bine omului. Probabil că vei sfârşi cu o stare proastă şi fără să fi făcut niciuna dintre sarcinile date aşa cum trebuie.

3. Ce sunt riscurile psihosociale și stresul?

Riscurile psihosociale sunt generate de conceperea, organizarea și gestionarea precară a activității, precum și de un context social necorespunzător la locul de muncă și pot avea efecte negative pe plan psihologic, fizic sau social, precum stresul la locul de muncă, epuizarea sau depresia. Printre condițiile de lucru care determină riscuri psihosociale se numără:

– volumul excesiv de muncă;
– cerințele contradictorii și lipsa de claritate privind rolul pe care îl are de îndeplinit lucrătorul;
– lipsa de implicare în luarea deciziilor care afectează lucrătorul și lipsa de influență asupra modului de desfășurare a activității;
– schimbările organizatorice gestionate necorespunzător, nesiguranța locului de muncă;
– comunicarea ineficientă, lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor;
– hărțuirea psihologică și sexuală, violența din partea terților.

Atunci când se analizează exigențele de la locul de muncă, este important să nu se confunde riscurile psihosociale, precum volumul de muncă excesiv, cu condițiile în care mediul de lucru, deși deosebit de stimulator și uneori reprezentând o provocare, este favorabil, lucrătorii fiind bine pregătiți și motivați să își realizeze cât mai bine sarcinile de serviciu. Un mediu psihosocial favorabil sporește performanțele și dezvoltarea personală, precum și bunăstarea psihică și fizică a lucrătorilor.

Lucrătorii sunt confruntați cu stresul când solicitările de la locul de muncă sunt prea mari, depășindu‑le capacitatea de adaptare. Pe lângă problemele de sănătate psihică, lucrătorii care se confruntă cu un stres prelungit pot dezvolta ulterior probleme grave de sănătate fizică, de exemplu afecțiuni cardiovasculare sau musculo-scheletice.

La nivelul organizației, printre efectele negative se numără performanța economică generală slabă, creșterea absenteismului, prezenteismul (prezența lucrătorilor la locul de muncă când sunt bolnavi sau când nu își pot îndeplini în mod eficient sarcinile de serviciu) și înmulţirea vătămărilor și a accidentelor. Absențele tind să fie mai lungi decât cele care au la bază alte cauze, stresul la locul de muncă putând să contribuie și la creșterea ratei de pensionare anticipată. Estimările costurilor suportate de întreprinderi și de societate din cauza stresului la locul de muncă sunt considerabile, ridicându-se la miliarde de euro la nivel național.

4. Despre stres, de ce apare, cum reactionam

Intelegerea felului in care raspundem la stres este esentiala pentru implementarea tehnicilor de management al stresului. Exista, bineinteles, mai multe perspective prin care poate fi abordat conceptul de stres.

Din perspectiva neurofiziologica (triada formata din sistemul nervos autonom, sistemul endocrin si sistemul imunitar – Cacioppo, 1994), stresul poate fi considerat o constanta a existentei umane, din perioada prenatala si pana la sfarsitul vietii noastre.
Creierul este programat sa perceapa toate experientele, sa le catalogheze pe fiecare ca fiind negativa (periculoasa), neutra sau pozitiva si, apoi, sa reactioneze corespunzator.

Exprimarea furiei, agresivitatea verbala sau fizica sunt cateva exemple ale reactiei de lupta, in vreme ce izolarea sociala, vizionarea excesiva a televizorului, dependenta de substante sau de jocuri (de noroc, pe internet etc.) reprezinta cateva exemple de reactii de „fuga”. Ulterior, a fost descrisa si o a treia reactie, cea de „inghetare”, caracterizata prin lipsa reactiilor fizice sau psihice, sentimentul de neajutorare, de neputinta, simptome depresive.

Daca situatia nu se rezolva prin “lupta sau fugi”, individul ramane in continuare expus la agentii stresori, iar, cu timpul, apar tulburari emotionale, neliniste, solicitari mari fizice si psihice permanente care, in cele din urma, produc boli (cardiovasculare, endocrine, psihice, cancer etc.).

Atunci cand suntem supusi solicitarilor externe, organismul secreta asa-numitii „hormoni de stres” pentru a le putea face fata cu succes. Problemele apar atunci cand aceste substante persista mai mult tip in sange (expunere prelungita la stres); pot aparea leziuni ale vaselor de sange, afectiuni ale rinichilor si chiar moarte; imbatranirea celulara este accelerata, iar imunitatea scade, astfel incat creste riscul aparitiei bolilor somatice sau psihice.

Din perspectiva psihologica, stresul este definit ca fiind “o relatie particulara intre persoana si mediu, in care persoana evalueaza mediul ca impunand solicitari care exced resursele proprii si ameninta starea sa de bine, evaluare ce determina declansarea unor procese de coping, respectiv raspunsuri cognitive, afective si comportamentale la feedback-urile primite” (Lazarus si Folkman, 1984, p. 19).

Conform lui Lazarus, exista doua tipuri de evaluari:

Evaluarea primara – evaluarea situatiei in functie de semnificatia pentru confortul persoanei. In urma acestei evaluari, situatia poate fi catalogata ca fiind amenintatoare, ca fiind o dauna deja produsa (nu mai poate fi prevenita sau modificata) sau o provocare pentru individ.

Evaluarea secundara – evaluarea resurselor personale de a raspunde solicitarilor aduse de situatia respectiva.
Evaluarea primara si secundara nu trebuie intelese ca desfasurandu-se secvential, ci ca un proces continuu, ca o “cascada de evaluari si reevaluari” (Miclea, 1995).

5. Factori de stres

Stresorii sau factorii de stres sunt evenimente/situatii externe sau interne, reale sau imaginare, suficient de intense sau frecvente care solicita reactii de adaptare din partea individului. Exista o serie de factori de stres / potentiali factori stresori:

• boala fizica sau psihica,
• abuz fizic, emotional sau sexual,
• situatie financiara precara,
• probleme la locul de munca: supraincarcarea muncii, conditii proaste de lucru, lipsa de resurse, probleme de comunicare cu colegii, cu sefii, responsabilitate prea mare, schimbari organizationale, schimbarea locului de munca,
• familia – probleme de comunicare in familie, divortul, decesul unui membru al familiei, conflicte cu fratii, violenta in familie, alcoolismul,
• prietenii – conflicte cu prietenii, lipsa prietenilor, lipsa suportului social,
• dezastre naturale (cutremure, inundatii) sau atacuri teroriste, razboaie civile,
• propria persoana – lipsa de incredere, nemultumire fata de aspectul fizic, deciziile luate de-a lungul vietii etc.

Organismul uman scaneaza si evalueaza in permanenta mediul extern si intern si raspunde, in consecinta, acestor evaluari.
Evenimentul sau situatia (real/imaginar, extern/intern) pot fi percepute ca fiind:

• ceva neutru, lipsit de interes si irelevant pentru organism;
• ceva pozitiv, benefic;
• ceva negativ, amenintator sau periculos.

Resurse personale de a face fata la factorii de stres (stil de gandire si interpretare)

Resursele individuale de adaptare la stres sunt definite ca fiind capacitatea cognitiva, emotionala si comportamentala de a reduce, stapani sau tolera solicitarile interne sau externe, care depasesc capacitatea de raspuns automata a organismului.

Adaptarea la stres implica atat existenta unor resurse reale (intelectuale, emotionale, fizice, sociale etc.), dar, de cele mai multe ori, decurge din autoevaluarea propriilor resurse pentru a face fata evenimentelor evaluate ca fiind negative sau amenintatoare (evaluare secundara).
Nu de putine ori, exista o discrepanta intre resursele reale de raspuns si evaluarea acestor resurse (prezenta unor reale resurse care, insa, sunt evaluate de persoana in cauza ca fiind insuficiente), care genereaza de cele mai multe ori starea de stres.

6. Reactii la stres

Daca un eveniment este evaluat ca fiind stresant, individul poate avea diferite reactii la stres.

1. Reactii fizice/fiziologice: dureri de inima, palpitatii; apetit alimentar scazut sau crescut; indigestii frecvente; insomnii; crampe sau spasme musculare, dureri de cap sau migrene; transpiratii excesive, ameteli, stare generala de rau; constipatii sau diaree (nemotivate medical); oboseala cronica;

2. Reactii cognitive: blocaje ale gandirii; deficit de atentie; scaderea capacitatii de concentrare; dificultati in reamintirea anumitor lucruri; flexibilitate redusa; diminuarea creativitatii.

3. Reactii emotionale: iritabilitate crescuta, scaderea interesului pentru domenii care reprezentau inainte pasiuni sau hobby-uri; pierderea interesului pentru prieteni; instabilitate emotionala; anxietate; tristete sau chiar depresie; reprimarea emotiilor; dificultati in angajarea in activitati distractive sau relaxante.

4. Reactii comportamentale: performante scazute la locul de munca sau la scoala; fumat excesiv; consum exagerat de alcool; tulburari de somn; un management ineficient al timpului; izolarea de prieteni; preocupare excesiva pentru anumite activitati; comportamente agresive.

Concluzia: importanta de retinut, este ca stresul (reactiile neplacute) are o dubla determinare: una din partea stimulului (a factorilor stresori), alta din partea individului care interpreteaza situatia (resurse personale, stil de gandire si interpretare). Acest lucru inseamna ca avem o mare influenta asupra propriilor stari de stres, atat in bine, cat si in rau.

7. Avem responsabilitatea, dar si puterea de a schimba lucrurile.

1. Identificarea si monitorizarea factorilor de stres
• identificarea factorilor de stres (cum ar fi, supraincarcarea muncii, lipsa de suport si comunicare, lipsa de resurse, probleme medicale, conflicte in familie etc.);
• anticiparea perioadelor de stres si realizarea unui plan de actiune pentru a face mai bine fata (de exemplu, in apropierea unor termene limita pentru finalizarea proiectelor la locul de munca, in preajma unui eveniment important in familie etc.).

2. Constientizarea propriilor reactii la stres
• identificarea si exprimarea emotiilor fata de anticiparea evenimentului/ situatiei (precum anxietate, iritabilitate, discomfort, frustrare, deznadejde etc.);
• identificarea reactiilor emotionale imediate (cum ar fi, iritabilitatea) si de lunga durata (de exemplu, neajutorare, apatie) fata de eveniment/situatie;
• identificarea reactiilor comportamentale, fiziologice si cognitive privind evenimentul (izolare, evitare, renuntare; dureri de stomac, dureri de cap, lipsa poftei de mancare, insomnii; randament scazut la scoala sau la munca, probleme de concentrare, tulburari de memorie, dificultati in rezolvarea de probleme, in luarea de decizii etc.).

3. Dezvoltarea unor abilitati si comportamente de management al stresului
• dezvoltarea asertivitatii;
• dezvoltarea comunicarii pozitive cu ceilalti;
• identificarea si rezolvarea conflictelor, atunci cand apar;
• invatarea metodelor de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor;
• imbunatatirea managementului timpului;
• invatarea unor metode de relaxare.

4. Stabilirea si mentinerea unui suport social adecvat
• solicitarea ajutorului direct si receptivitate fata de acesta;
• dezvoltarea si mentinerea relatiilor sociale.

5. Dezvoltarea unui stil de viata sanatos
• adoptarea unor comportamente alimentare sanatoase;
• practicarea regulata a exercitiilor fizice;
• practicarea unor exercitii de relaxare;
• consum responsabil/moderat de alcool, cafea sau alte excitante pentru sistemul nervos;
• cultivarea unor pasiuni, hobby-uri.

6. Dezvoltarea increderii in propria persoana si acceptarea neconditionata
• stabilirea unor scopuri si obiective realiste, „ce vreau eu de la viata asta?”;
• stabilirea prioritatilor si a limitelor personale;
• participarea la activitati care dezvolta increderea in sine.

8. Te ingrasi din cauza stresului

Află de la dr. Ghr. Mencinicopschi de ce îngraşă stresul

Stresul blochează arderea grăsimilor, ne spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Acest lucru conduce, pe fondul unei alimentaţii greşite, la acumulări în greutate. Totodată, din cauza stresului şi a nefericirii, femeile se îngraşă mult mai uşor decât bărbaţii.
Stresul este cel mai mare duşman al persoanelor obeze sau supraponderale, numărul românilor care suferă de astfel de afecţiuni crescând alarmant. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, ne explică de ce stresul îngraşă atât de tare şi cum putem să luptăm împotriva depunerii grăsimilor. “Sistemul neuroendocrin aboleşte funcţia digestivă, tocmai de aceea nu este bine să mănânci când eşti stresat. Noi avem un altfel de stres, cronic psihoemoţional, iar abolirea digestiei nu are loc pe termen nelimitat, ci doar o jumătate de oră, o oră, după care organismul relaxat are o poftă de mâncare extremă. Tocmai de aceea, persoanele stresate, după ce trece actul de provocare a stresului, de la lipsa de foame ajung la o foame excesivă. Este o chestiune şi de asociere a alimentelor, nu trebuie să mănânci carne cu cartofi prăjiţi, pentru că amidonul din cartofi face ca insulina să aibă un nivel ridicat. Din cauza nivelului mare al insulinei, cortizonul nu-şi mai poate face sarcina , care ar determina arderea grăsimilor din depozite. În felul acesta este arsă doar o parte din amidonul din cartof, care se transformă în glucoză, iar altă parte este transformată în grăsime şi depusă”, ne-a precizat prof. dr. Mencinicopschi.
Hormonii feminini încurajează depunerea grăsimilor
Oboseala, grijile excesive şi sensibilitatea le fac pe femei mult mai vulnerabile în faţa stresului. Mai grav este că stresul provoacă mult mai repede îngrăşarea în cazul femeilor decât al bărbaţilor. “La femei, arderile sunt mai puţin intense. În plus, femeile au predispoziţia hormonală de a depune zaharurile sub formă de grăsimi, pentru că hormonii feminini încurajează depunerea grăsimilor. Testosteronul, dimpotrivă, contribuie la arderea grăsimilor. În plus, masa musculară a femeii este mai mică decât a bărbaţilor şi din acest motiv bărbaţii ard mai uşor grăsimile”, a afirmat prof. dr. Mencinicopschi.
“Femeile şi bărbaţii nu sunt egali în faţa mâncării şi a îngrăşării, femeile acumulează grăsimi mult mai uşor.” Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi
“Din păcate, după stres, simţi nevoia să mănânci dulciuri deoarece creierul are nevoie de energie şi de glucoză şi este nerăbdător să facă din amidon glucoză.”Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi
3 este locul pe care îl ocupă România în Europa privind persoanele supraponderale.
“Dacă mănânci, ca românul, ceafă cu cartofi prăjiţi şi mai eşti şi stresat, te îngraşi de nu te vezi.”, Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi
Stresul ingrasa? Ce efecte nocive are stresul asupra siluetei?
stres ingrasareIncerci cumva sa slabesti si parca e ceva ce te tot tine pe loc? Te privezi de la ce-ti place, faci sport, acorzi o importanta mare ingrijirii si cu toate astea acul cantarului ramane pe loc? Daca in ultima perioada te-ai tot dus la culcare plina de griji si impovarata cu ganduri negative, poate ca acestea ar avea ceva legatura cu faptul ca nu reusesti sa scazi in greutate. Ai auzit ca stresul este nociv? Normal ca da! Ei bine, stresul iti poate scadea sansele sa slabesti, ba chiar te poate ingrasa!

9. Stresul cronic

Stresul cronic – acel tip de stres pe care il resimtim in urma grijilor pe care ni le facem in legatura cu obligatiile familiale sau in legatura cu munca asidua si constanta pe care trebuie sa o facem intr-un timp foarte limitat – ne poate stopa evolutia spre un trup mai fit si ne poate sta in calea procesului de slabire. Pe langa a nu atinge corpul mult visat, exista si efectul advers si mai periculos, acela de a ne pune si sanatatea in pericol in multiple feluri.
Cum te ingrasa stresul?
In contextul stresului, pe care il poti masura prin nivelul cortizolului, iti recomand sa citesti si cum identifici daca ai un nivel de cortizol crescut.

10. Stresul iti scade metabolismul

Metabolismul tau este de fapt un fel de cocktail format din diversi hormoni din organismul tau. In conditiile in care toti hormonii sunt la nivelurile adecvate, cand situatia este in echilibru, organele si procesele din interiorul corpului – precum digestia si reglarea glicemiei – functioneaza in felul in care ar trebui pentru sanatatea optima.

Stresul cronic poate determina dezechilibre hormonale, iti poate da peste cap toti hormonii si, implicit, iti va incetini metabolismul. Adrenalina si cortizolul iti inunda organismul in perioadele de stres maxim si acestea pot scadea abilitatea organismului de a arde calorii, grasimi si zahararuri.

Stresul iti poate da pofta de mancare si nu te lasa sa te simti satula
Hormonii sunt responsabili si pentru inducerea senzatiei de foame sau de satietate. Grelina este hormonul responsabil pentru senzatia de foame, iar leptina este hormonul care te face sa te simti satula. Despre cum influenteaza productia de leptina ingrasarea am scris in trecut. In momentul in care esti stresata, organismul suprima nivelurile de leptina si le creste pe cele de grelina, facandu-te sa mananci mai mult fara a-ti mai gasi limita si a mai putea spune stop mancatului. Ajungi sa mananci mult mai multe calorii decat corpul tau are nevoie si asa te ingrasi.

Mi se pare atat de trista situatia asta! Parca ne-ar pedepsi organismul pentru faptul ca nu ne putem controla stresul. Cum gaseste el calea de razbunare ca nu ii oferim ceea ce are nevoie: o viata sanatoasa!

Simti ca ai pofte necontrolate? Poate fi de la stres!
Stresul cronic nu te face numai sa iti fie foame mai mereu si mai mult decat normal, ci te va face si sa vrei sa mananci alimente care sunt bogate in grasimi nesanatoase si zahar. Nu degeaba se spune ca “mananc pe baza de stres” si din pacate nimeni nu isi doreste sa manance salata cand e stresat. Stresul determina aparitia acelor odioase pofte, care te vor face sau te POT face sa mananci mai multe produse junk care in cele din urma se vor reflecta si asupra siluetei tale, dar si asupra starii tale generale.

Odata ce mananci produsele acelea delicioase si procesate insa, vei simti cum hormonii fericirii intra in actiune si vor combate stresul, creand un raspuns pe care te vei stradui sa il recreezi in momentul in care vei fi din nou stresata. Iar asa se va crea un ciclu din care cu greu mai iesi.

Desigur, daca stau sa ma gandesc, in momentul in care mananc din cauza nervilor si stresului lucruri pe care nu le-as consuma in general, mai tot timpul resimt regret si frustrare dupa. Deci la mine nu prea exista bucuria de a ma infrupta din dulciuri pentru ca imediat ma stresez si mai rau din cauza consumului lor. Clar este un cerc vicios!

11. Stresul iti afecteaza glicemia

Asa cum era de asteptat in urma celor spuse mai sus, stresul iti va da peste cap si glicemia. Insulina este hormonul care regleaza glicemia. In momentul in care te regasesti sub un stres cronic, organismul tau nu este capabil sa regleze nivelul insulinei, ceea ce va conduce la o serie de probleme.

Sensibilitatea la insulina poate conduce la o depozitare mai mare a grasimii in corp. Poate crea si variatii ale glicemiei, ceea ce din nou te va determina sa iti doresti sa mananci mai multe prostii procesate care sunt pline de calorii si grasimi nesanatoase. Toate acestea iti vor ingreuna lupta impotriva kilogramelor in plus si nu numai ca nu vei slabi, dar poate chiar te vei si ingrasa.

12. Stresul determina cresterea grasimii abdominale

Acesta este probabil unul dintre efectele negative cele mai… negative ale stresului. Nivelurile ridicate de cortizol eliberate in momentul in care resimti stres cronic pot avea o multime de efecte secundare daunatoare. Unul dintre efectele nocive ale stresului, care iti influenteaza greutatea este depozitarea de grasime in jurul abdomenului. Chiar daca vei reusi sa slabesti, nivelul ridicat de cortizol poate determina ca grasimea din zona abdominala sa nu se urneasca, grasimea de pe abdomen sa nu dispara indiferent de cate eforturi depui, creand un fel de colacel sau chiar un marsupiu complet inestetic.

In concluzie, o alta preocupare pe care va trebui sa o ai pe langa alimentatia sanatoasa si programul de sport este mentinerea stresului sub control. Stresul chiar ne ingrasa si ne afecteaza sanatatea, nu este de glumit cu efectele sale. Sun convinsa ca multe dintre voi nu reusesc sa slabeasca din cauza stresului, iar daca ar reusi sa gaseasca niste metode de combatere a stresului, cu siguranta ca vor vedea cum kilogramele si grasimea se topesc… uniform!

Printre recomandarile mele pentru eliminarea stresului sunt un somn mai bun (care oricum iti va imbunatati sanatatea generala) si poate chiar niste suplimente naturiste. Rhodiolinul cel mai bun produs naturist antistres poate  fi folosit  cu succes in combaterea stresului si oboselii.

Share this Story
Load More Related Articles
Load More By admin
Load More In Sanatate

Facebook Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Check Also

8 tipuri diferite de tuse si starea ta de sanatate – cauze, simptome, tratament naturist

Tusea este printre cele mai comune probleme medicale ...