8:58 am - Sunday December 11, 2016

Tot ce trebuie sa stii despre stres si cum ne afecteaza viata de zi cu zi!

lasa stresul deoparte

Nu este o noutate faptul că stresul poate avea un impact major asupra organismului, de cele mai multe ori în sens negativ- creşte riscul de boli cardiace, contribuie la acumularea kilogramelor şi poate determina apariţia insomniei şi a depresiei.
Şi, de parcă nu ar fi de ajuns, stresul pe termen lung poate slăbi capacitatea sistemului imunitar şi poate favoriza instalarea cancerului.

Cercetările realizate de către oamenii de ştiinţă americani de la Universitatea din Wisconsin arată că stresul prelungit poate slăbi sistemul imunitar, lăsând pacientul mult mai vulnerabil în faţa afecţiunilor autoimune şi a infecţiilor. Aşadar, nu trebuie să ne mire faptul că răcelile şi virozele respiratorii sunt strâns legate de modul în care gestionăm situaţiile stresante.

Risc dublu de a deveni obezi

De cele mai multe ori, felul în care reuşim sa facem faţă stresului ca adulţi este determinat de modul în care făceam acest lucru în copilărie. Dacă în copilărie obişnuiam să ne refugiem în mâncare atunci când părinţii ne certau sau luam o notă proastă la şcoală, iar urmările nu erau foarte vizibile datorită metabolismului, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre perioada maturităţii.

Odată ajunşi la maturitate, trebuie să înţelegem că anumite situaţii pot fi evitate sau pot fi ţinute în frâu prin gestionarea stării emoţionale. Dacă deadline-ul la job sau o discuţie în contradictoriu vă supun unui stres suplimentar, nu trebuie să vedeţi în alimente un refugiu, deoarece corpul nu mai are acelaşi mecanism de ardere a grăsimilor ca în copilărie. Tot ce este în plus şi nesănătos se depune, iar acest lucru se vede cel mai bine în cifrele îngrijorătoare privind rata obezităţii la nivel mondial.

Favorizează apariţia cancerului de piele
Oamenii de ştiinţă au descoperit că stresul pe termen lung poate accelera evoluţia celei mai periculoase forme de cancer de piele, melanomul. Motivul pentru care stresul poate avea acest efect este norefinefrina, un hormon eliberat în urma stresului, care activează anumite enzime ce stimulează creşterea în volum a vaselor de sânge prezente în tumori, accelerând astfel creşterea şi răspândirea celulelor canceroase.

Exerciţiile fizice regulate, alimente precum legume şi fructe proaspete şi carnea slabă, dar şi consumul de alcool în cantităţi moderate trebuie să fie mottoul vostru pentru a face faţă cu brio stresului.

Stresul reduce activitatea cerebrală
Dragi studenţi, luaţi aminte! Stresul înainte de examen vă poate afecta capacitatea de memorare şi de înţelegere. Într-un studiu realizat pe două grupuri de studenţi care se pregăteau să susţină examene importante s-a descoperit că cei mai putin stresaţi au făcut faţă mai bine sarcinilor care li s-au dat, iar activitatea cerebrală a fost mult mai intensă, respectiv atenţia, discernământul şi organizarea au fost mult mai bune decât în grupul studenţilor foarte stresaţi.

Pentru a evita stresul în perioade foarte solicitante este indicat să: ascultaţi o muzică relaxantă, faceţi exerciţii de stretching cu fereastra deschisă, faceţi o plimbare în parc, fiţi mai tandri cu persoana iubită şi încercaţi să vă vopsiţi camera într-o culoare care nu oboseşte ochiul şi psihicul (un bun exemplu este culoarea verde).

Ce este stresul?
Asa cum si in dictionarul limbii romane este definit, stresul reprezinta „un nume dat oricarui factor (sau ansamblu de factori) de mediu care provoaca organismului uman o reactie anormala;” sau, mai bine spus, el este o stare patologica ce reprezinta o supraincordare a corpului, atunci cand, asupra noastra, actioneaza factori negativi puternici din mediul exterior.

Are un efect considerabil in mediile de lucru. Ministerul Muncii, din Anglia, a publicat recent urmatoarele date statistice:

peste 1.24 miliarde lire se pierd anual din cauza stresului angajatilor
11% din lipsa de la munca se datoreaza stresului
52% dintre angajati spun ca stresul este intr-o continua crestere
60% dintre acestia spun ca stresul este motivul pentru care uita ceea ce au de facut
83% spun ca stresul dauneaza productivitatii.

Stresul de la locul de munca cauzeaza pierderi foarte mari organizatiilor printr-o lipsa a productivitatii si prin absenteism indelungat. Insa, daca la locul de munca, la care participam cu totii, avem parte de foarte mult stres, acesta nu se termina doar aici si vine si pe plan familial si social.

Presiunea nu este in totalitate rea. Pana la urma, aceasta este cea care ne mobilizeaza si, in urma ei, s-au nascut adevarate idei geniale. Insa, atunci cand aceasta tensiune se intinde pe o perioada mai lunga, abilitatea persoanei respective de a o gestiona scade din ce in ce mai mult, astfel incat, la un moment dat, se ajunge la o stare de anxietate („Relatia cu restul rudelor si anxietatea de separatie”). Astfel, atunci cand se ajunge in acest punct, inconstient avem tendinta de a lua masuri pentru a reduce stresul (munca mai putina, absenteism, fuga de acasa, in cazul copiilor) sau prin cresterea resurselor care ne ajuta sa il gestionam (rugam un coleg sau un prieten sa en ajute, mergem si vorbim cu o persoana, „descarcandu-ne”, etc).

Cum ne afecteaza stresul?
Stresul devine periculos atunci cand interfereaza cu abilitatea noastra de a ne trai viata intr-un mod normal, pentru o perioada mai lunga de timp. Va puteti simti „lipsiti de control” si fara nici o idee de ce puteti face, chiar si daca aveti de a face cu o cauza ce pare relativ minora. Asta va poate face sa va simtiti obosit/a incontinuu, incapabil/a sa va concentrati sau foarte irascibil/a in situatii de care, in alte conditii, nu v-ar pasa. Stresul prelungit poate da nastere unor probleme emotionale grave, care pot ajunge si pana la depresie si sinucidere.

Stresul poate afecta, de asemeni, si sanatatea dumneavoastra fizica, deoarece corpul uman este o masina de raspuns la mediu ingenioasa. Puteti sa transpirati foarte des sau in cantitati mari sau sa simtiti cum bataile inimii sunt foarte accentuate. Aceste reactii sunt cauzate de hormoni, despre care oamenii de stiinta cred ca ne ajutau, in trecut, sa ne aparam atunci cand aparea o primejdie.

Daca stimulul exterior care produce stresul nu are o durata foarte lunga, efectele fizice pe care le resimtim sunt, si ele, de moment. Intr-un studiu in care se studiau reactiile studentilor inaintea examenului, s-a aratat ca acestia aveau o „explozie” de acnee in perioada de teste, indiferent de programul lor alimentar sau de cat dormeau. Problema disparea imediat ce perioada de teste se termina. Adeseori, s-au aratat conexiuni intre durerea abdominala si stres.

Insa, cu cat mai mult mintea simte stresul, cu atat mai mult sistemul fizic va reactiona. Acest lucru poate conduce la probleme mult mai grave de sanatate.

Exista o zicala ce spune ca „stresul imbatraneste o persoana mai repede” care a reprezentat, recent, motivul unui studiu. In acest studiu au fost analiate femei care au petrecut ultimii ani avand grija de copii cu dizabilitati si alte boli grave. Deoarece corpurile lor nu mai erau capabile sa regenereze totalul celulelor din sange, s-a demonstrat ca acestea erau, din punct de vedere fizic, mai batrane cu cel putin 10 ani fata de alte femei care nu aveau conditii de stres in viata lor.

Expunerea prelungita la stres poate altera raspunsurile sistemului imunitar in multe alte feluri, adeseori asociate cu alte conditii responsabile de imbatranire, precum declinul capacitatilor motrice, artrite, diabet de tipul 2,anumite tipuri de cancer sau ridarea pielii.

Studiile au aratat ca stresul este responsabil de incetarea abilitatii creierului de a bloca anumite toxine, acesta fiind un simptom des intalnit in cazul celor care sufera de Alzheimer.

Desi stresul emotional puternic a fost descoperit la multi oameni care aveau disfunctionalitati ale inimii si care, in alte conditii, ar fi fost perfect sanatori, oamenii de stiinta nu sunt siguri daca doar stresul este responsabil de aparitia bolilor cardiovasculare. Ce este sigur, insa, este ca stresul excesiv poate inrautati factorii de risc, precum hipertensiunea sau nivelurile ridicate ale colesterolului.

Sentimentul de disperare, care acompaniaza stresul, se poate transforma usor intr-o depresie cronica, o conditie ce este foarte dificila. De asemeni, este des intalnita situatia in care, oamenii ce trec printr-o perioada de stres cronic, sunt mult mai agresivi decat in mod normal si mult mai ostili. Deseori, se neglijeaza dieta alimentara si somnul, astfel incat persoana in cauza se poate afla la un risc ridicat spre boli de inima, de stomac sau de rinichi.

Un studiu suedez a aratat ca femeile care au suferit un atac de inima au mai putine sanse de recuperare daca au parte si de stresori maritali, precum infidelitate, alcoolism sau o boala fizica sau psihica a sotului.

9 mituri despre stres:

1. Putin stres poate fi de ajutor

Adesea credem ca putin stres ne poate veni in ajutor. Se spune ca putin stres inaintea examenelor ne ambitioneaza, iar stresul moderat la serviciu ne provoaca sa fim mai productivi.

Ne ajuta cu adevarat stresul in astfel de situatii? Andrew Bernstein, autorul cartii “The Myth of Stress,” explica faptul ca proiectarea evenimentelor si definirea scopurilor sunt ceea ce ne motiveaza de fapt. El crede ca stresul este doar un amestec de emotii negative asupra motivatiilor.
2. Cateva pahare de alcool ne ajuta sa scapam de stres

Ar fi bine sa ne gandim de doua ori inainte sa dam pe gat doua sau trei pahare de vin dupa o zi stresanta. Potrivit unui studiu din 2008, publicat in Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism, alcoolul alimenteaza stresul.

3. Daca nu avem niciun simptom, stresul nu ne afecteaza

Stresul se poate manifesta sub mai multe forme, cum ar fi insomnia sau cresterea in greutate. Doar pentru ca nu prezentam vreun simptom nu inseamna ca stresul nu ne afecteaza.

De fapt, stresul cronic poate fi sursa mai multor boli, inclusiv a celor cardiace. Persoanele foarte stresate si non-simptomatice ar putea fi lovite subit de infarctul miocardic.

4. Stresul provoaca ulcer

Contrar conceptiei comune, cele mai frecvente cauze ale ulcerului nu sunt cauzate de stres, ci de bacteria H. Pylori.

5. Stresul e inevitabil

Chiar daca ni se pare incredibil, stresul poate fi inlaturat. Desi nu avem puterea sa prevenim situatiile stresante, putem sa controlam felul in care reactionam la ele. Cultivand o atentie constienta a prezentului, nivelul cortizolului din organism (hormonul stresului) ar putea scadea.

6. Evenimentele negative provoaca stres

Evenimentele negative ne pot duce spre ganduri stresante, dar la fel de stresante pot fi si evenimentele fericite. Nu evenimentul in sine provoaca stres, ci raspunsul emotional la respectivul eveniment, considera specialistii.

7. Cu totii avem aceleasi simptome la stres

Exista o multime de simptome fizice si psihice atunci cand vine vorba de stres. Cu totii experimentam stresul in moduri diferite.

8. Stresul este un atribut al succesului

Traim intr-o societate in care stresul este asociat cu productivitatea, deci presupunem ca oamenii de succes sunt foarte stresati. Nici aceasta presupunere nu e adevarata.

9. Stresul si anxietatea sunt aceleasi lucruri

Atat stresul acut, cat si cel cronic sunt foarte diferite de tulburarile de anxietate, care sunt considerate boli mentale.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (2 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +2 (from 2 votes)
Tot ce trebuie sa stii despre stres si cum ne afecteaza viata de zi cu zi!, 10.0 out of 10 based on 2 ratings
Articol din categoria: Tratamente si remedii
Articole Similare:

No comments yet.

Lasa un raspuns

Read previous post:
713_47-10-Picioare grele, varice, flebita
Picioare grele. Ce e de facut?

Senzatia de greutate in picioare este o stare provocata de o circulatie venoasa deficitara. Dilatatia... mai mult »

Close