9:03 am - Sunday December 11, 2016

Escherichia Coli (E. coli)

 e coli colon si intestineIn tubul digestiv exista miliarde de bacterii “bune” , care il populeaza din primele ore de la nasterea noastra, alcatuind flora digestiva normala.

La 3-4 saptamani, un bebelus are, in mod normal, o flora intestinala asemanatoare cu cea a unui adult.

Bacteriile ajung in tubul digestiv odata cu apa, mancarea, si prin contactul cu persoanele din jurul nou-nascutului.

Dupa ce intra in cavitatea bucala, ele sunt atacate de saliva, care prin intermediul unei enzime, lizozimul, le elimina partial.

Cele care supravietuiesc inainteaza progresiv catre intestinul subtire si gros, acesta din urma fiind zona cea mai bogata in microbi. In intestin, bacteriile adera la mucusul care tapeteaza peretii intestinali, unde se inmultesc.

Flora bacteriana se cantoneaza cu predilectie la nivelul colonului.

Acesta detine miliarde de bacterii. Aceste microorganisme, care alcatuiesc flora digestiva normala, nu sunt daunatoare; dimpotriva, sunt extrem de importante pentru buna functionare a organismului.

Flora bacteriana intestinala este principalul factor care duce la maturizarea sistemului imun de aparare al organismului.

Substantele introduse pe cale digestiva, inclusiv bacteriile, sunt primele care stimuleaza sistemul imun, care fabrica celulele esentiale implicate in apararea antimicrobiana a organismului.

In colon, bacteriile bune produc vitamina K2 (care are un rol important in coagularea sangelui), au rol in apararea organismului de bacteriile patogene, pe care le impiedica sa se stabileasca si sa se inmulteasca in intestin.

In concluzie, flora digestiva normala a organismului este benefica pentru sanatate si in majoritatea cazurilor in care apar probleme legate de dereglarea ei, responsabilitatea este a noastra, noi suntem cei care se poarta rau.

Cum se intampla acest lucru?

In principal, prin tratamente antibiotice mai mult sau mai putin oportune, ca urmare a tratamentelor prelungite de reducere a secretiei gastrice acide, prin stres, prin alimentatie incorecta, din cauza nerespectarii regulilor elementare de igiena, atat individuale , cat si la nivelul comunitatilor.

Exista si situatii in care dezechilibrul florei microbiene nu mai depinde de noi: tratamentele care scad capacitatea de aparare a organismului (de exemplu cortizonul, medicamentele citostatice administrate in terapia oncologica), interventiile chirurgicale pe tubul digestiv, cum ar fi operatiile gastrice care inlatura partea de stomac ce secreta acid clorhidric (cu rol antibacterian), unele boli digestive care duc la inmultirea bacteriilor daunatoare (patogene), cum sunt diverticulii intestinali, bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragica) etc.

Tratamentele antibiotice abuzive, atat cele prescrise de medic, cat si cele administrate fara prescriptie medicala, au dus la aparitia rezistentei bacteriene la tratament, prin selectia unor tulpini microbiene care nu mai sunt atacate eficient de tratamentul antibiotic.

Escherichia Coli

Ce rol are escherichia coli in ogranismul uman?

Escherichia coli este o bacterie frecvent intalnita in intestinul gros al omului. (In mod normal, exista peste 400 de specii bacteriene in colon). Rolul ei este comun cu al celorlalte bacterii nepatogene din tubul digestiv, care alcatuiesc flora digestiva normala: producerea vitaminei K (care ne apara de inmultirea bacteriilor patogene in tubul digestiv), eliminarea bacteriilor “rele” si stimularea apararii organismului.

Exista specii de E.coli care sunt folosite ca agenti probiotici, in tratamentul unor boli gastrointestinale, inclusiv bolile inflamatorii intestinale.

bacterii pe maini

Cum incepe razboiul? Cand devine agresiva aceasta bacterie?

Exista foarte multe tulpini de E. coli. Bacteriologia clasifica subgrupele unei specii bacteriene in tulpini, care au caracteristici unice si se disting de alte tulpini ale aceleiasi bacterii. In general, tulpinile de E. coli cantonate de intestinul gros sunt nedaunatoare, fiind componente ale florei intestinale fiziologice umane sau ale animalelor cu sange cald.

Unele dintre ele sunt insa nocive, putand sa determine boli grave, uneori chiar mortale. Altele, aflate in mod natural in tubul digestiv, pot sa devina patogene, prin modificarea unor caracteristici, devenind astfel agresive pentru organsimul uman.

Transmiterea bacteriilor patogenice se produce, cel mai frecvent, pe cale fecal-orala. Caile comune de transmitere includ prepararea alimentelor in conditii precare de igiena, contaminarea legumelor datorita fertilizarii lor cu deseuri animale contaminate cu specii microbiene patogene, irigarea vegetalelor cu apa contaminata.

Animalele de ferma sunt rezervoarele primare de E.coli patogen. Chiar daca par sanatoase, ele sunt purtatoare ale bacteriei, pe care o elimina prin materii fecale.

Produsele alimentare care pot determina epidemii infectioase de E coli sunt: carnea de vita insuficient preparata termic, spanacul, laptele, sucurile de fructe nepasteurizate si alimentele contaminate de catre lucratorii din industria alimentatiei care sunt infectati cu tulpini patogene, pe cale fecal-orala. Unele toxine produse de E.coli pot fi transmise oamenilor de muste, prin contactul direct cu animalele de la ferme sau din gradinile zoologice.

Gastroenterite.  Cum se manifesta E. coli? Au pacientii simptome specificeale infectiei?bacterii se gasesc si in apa

In majoritatea cazurilor in care organismul este atacat de specii virulente de E. coli, infectia se manifesta ca o gastroenterita.

Pacientii acuza greturi, varsaturi, dureri abdominale (cel mai frecvent in zona medie abdominala) si scaune diareice. In majoritatea cazurilor, nu apare febra. In cazurile grave, determinate de tulpinile mai virulente, apare febra, sau dimpotriva, temperaturi sub limita inferioara a normalului. Gravitatea sindromului diareic este determinata tot de virulenta tulpinii de E. coli.

Exista anumite serotipuri (E. coli enterohemoragica, enteroinvaziva) care determina aparitia de scapune apoase, amestecate cu mucus si sange, dar in majoritatea cazurilor aceste produse patologice nu sunt prezente in materiile fecale.

Scaunele diareice, varsaturile, imposibilitatea bolnavului de a se hidrata din cauza greturilor si vomei pot duce la deshidratare, cu stare de slabiciune, ameteli, crampe musculare, scaderea tensiunii arteriale.

Boala este mai grava la varstnici la copiii mici si la bolnavii imunocompromisi  (de exemplu, cei cu cancere, cei care fac tratament cortizonic, diabeticii). unele tulpini de E. coli produc toxine potential letale.

Toxiinfectiile alimentare determinate de E. coli sunt in general cauzate de ingerarea de legume si fructe nespalate, sau de carne insuficient preparata termic.

Infectii urinare

Alta afectiune determinata de E. coli la om este infectia urinara , bacteria fiind responsabila pentru 90% din infectiile urinare la persoanele la care anatomia aparatului urinar este normala. In infectiile urinare ascendente  (cele mai frecvent intalnite), bacteria colonizeaza uretra si ulterior urca la nivelul vezicii urinare  (determinand cistita), si al rinichilor (determinand pielonefrita – infectie urinara inalta), ori la nivelul prostatei la barbati.

Pentru ca la femei uretra este mai scurta, infectia urinara se produce de 14 ori mai frecvent decat la barbati. Infectia tractului urinar determina dureri lombare care iradiaza anterior, spre abdomen, dureri la nivelul abdomenului inferior, mictiuni (urinari) frecvente, uneori dureri in timpul mictiunii, febra si frisoane in cazul infectiilor renale.

Unele specii de E. coli au capacitatea de a forma un biofilm in jurul bacteriei, care devine recalcitranta la factorii imuni de aparare ai organismului si la terapia antibiotica, acestea fiind responsabile pentru infectiile urinare cronice.

Infectiile urinare descendente sunt mai rare si apar atunci cand bacteria ajunge in tractul urinar pe cale sanguina.

O alta boala determinata de E. coli este o forma severa de meningita – meningita neonatala. Intestinul nou-nascutului este colonizat cu acest tip de bacterie care este prezenta in vaginul mamei. Ulterior, bacteria trece in sange, provocand meningita.

In cazuri rare, tulpinile patogene de E.coli pot sa determine sindromul hemolitic-uremic, peritonita, mastita (inflamatia sanului), septicemie si pneumonie.

Un tratament antibiotic cu durata de o saptamana duce lao dereglare a florei intestinale care se repara in luni de zile

Care sunt factorii care favorizeaza dezvoltarea necontrolata a bacteriei?

Dezvoltarea bacteriei este favorizata de tratamentele antibiotice prelungite, care duc la dezechilibrul florei intestinale normale. Un tratament antibiotic cu durata de o saptamana duce la o dereglare a florei intestinale care se repara in luni de zile.

Nu trebuie uitat faptul ca flora intestinala normala este principalul mecanism de aparare impotriva speciilor bacteriene nocive pentru tubul digestiv. De asemenea, persoanele a caror imunitate este diminuata (copiii mici, varstnici, bolnavii sub tratamente cortizonice sau cu citostatice, bolnavii cu infectii cronice, diabeticii) sunt mult mai susceptibile la dezvoltarea bacteriilor patogene, prin urmare au un risc crescut sa faca infectii mult mai severe.

De asemenea, persoanele subnutrite sau cu o alimentatie deficitara in proteine de buna calitate, vitamine si antioxidanti pot face forme mult mai agresive de infectii cu E. coli.

carnea de vita insuficient preparataPoate fi recunoscuta usor prezenta bacteriei? Diagnosticarea este facila?

Diagnosticul este in primul rand clinic. Simptomele fiind cel mai frecvent digestive (sindrom diareic), este necesar examenul bacteriologic al materiilor fecale (ori al urinei, al sangelui sau al sputei, in cazul infectiilor altor aparate decat cel digestiv). Se examineaza la microscop produsul patologic, dupa ce se coloreaza cu un reactiv Gram, curent utilizat.

Acesta, in mod normal, nu determina modificarea culorii bacteriei. Coloratia Gram este curent utilizata in bacteriologie, in functie de ea bacteriile fiind impartite in Gram pozitive sau Gram negative.

E. coli este o bacterie Gram negativa, ceea ce deja da o orientare in privinta diagnosticului si a tratamentului.

Ulterior se efectueaza cultivarea bacteriei pe medii de cultura specifice, in care se introduce proba de materii fecale. Apoi se determina serotipul bacteriei, care este important pentru tratament si se testeaza sensibilitatea microbului la antibiotice (antibiograma), care este cruciala in indicatia tratamentului.

Se cauta de rutina, in toate specimele de scaun recoltate de la bolnavii cu diaree, serotipul E. coli 0157 H7, care determina toxiinfectii alimentare (prin secretia de toxine bacteriene).

Preventia e mai importanta ca tratamentul

Ce tratamente se recomanda pacientilor afectati si cat de eficiente sunt acestea?

Preventia infectiei cu specii patogene E. coli este mult mai importanta decat tratamentul in sine. Ciclul fecal-oral de transmitere a infectiei poate fi rupt prin prepararea corecta a alimentelor, incepand de la spalarea mainilor inainte de a gati, spalarea corecta a vegetalelor si pana la prepararea termica suficienta. De asemenea, este importanta depistarea sursei de provenienta a alimentelor infectate, aceasta putand afecta un numar mare de consumatori.

In cazul infectiei instalate, tratamentul incepe prin vizita la medic, fie medicul de familie sau internist, fie gastroenterolog.

Este necesara efectuarea unor analize de rutina (hemoleucgrama, sumar de urina), in cazurile mai severe sunt cerute analize mai detaliate (electrolitii sanguini, sodiul, potasiul, calciul, magneziul, determinarea functiei renale prin uree si creatinina la bolnavii deshidratati), a glicemiei.

In functie de aparatul afectat, se preleveaza produse patologice (materii fecale, urina, sange), pentru examen la microscop si culturi. In functie de starea bolnavului, dupa aceste manevre se initiaza, eventual un tratament antibiotic. Majoritatea sindroamelor diareice determinate de E. coli sunt usoare sau moderate. Daca bolnavul nu este febril, deshidratat, iar numarul scaunelor nu este mare, se administreaza un antidiareic, fie un absorbant de tip Smecta, fie Imodium si un probiotic (produs care contine componente ale florei intestinale, ajutand la refacerea acesteia, care va lupta pentru eliminarea bacteriei virulente).

Acestea trebuie insotite de o dieta adecvata (saraca in reziduuri celulozice, deci putine fructe, legume si cereale in perioada de scaune diareice) si un aport de lichide adecvat – minimum 2 litri pe zi.

Nu trebuie uitat ca tratamentul antibiotic duce la disrupere si mai accentuata a echilibrului florei intestinale, putand favoriza dezvoltarea in tubul digestiv a altor bacterii patogene.

La fel de  important este si faptul ca exista multiple reactii adverse la antibiotice, deci administrarea lor se face dupa o judicioasa punere in balanta a beneficiilor, in raport cu riscurile la care este expus pacientul.

In majoritatea cazurilor usoare si moderate, este cea mai sanatoasa metoda de abordare terapeutica. Pacientii tratati astfel, la care simptomele persista, beneficiaza de tratament antibiotic, care se adauga la masurile descrise anterior.

Se incepe tratamentul cu antibioticele la care bacteria este teoretic sensibila, ulterior tratamentul fiind modificat in functie de sensibilitatea bacteriei la antibiotice, testata prin culturi si antibiograma. Initierea tratamentului antibiotic, in cazurile severe, se face numai dupa recoltarea produselor patologice pentru culturi si antibiograma. In cazurile usoare, acestea nu sunt necesare.

Antibioticele cu care se incepe uzual tratamentul sunt: ciprofloxacin, nitrofurantoin, trimetroprimsulfametaxazol (biseptol), amoxacilina si alte peniciline semisintetice, unele cefalosporine, gentamicina, streptomicina.

Tratamentul dureaza in general 3-5 zile. Este necesara respectarea ritmului de administrare a antibioticelor, “sarirea ” unei doze sau administrarea gresita putand sa genereze lipsa raspunsului la tratament.

Totusi antibioticele nu pot agrava boala, generand rezistenta bacteriei la tratament?

Rezistenta bacteriana la antibiotice este o problema in continua crestere. Unele cazuri de rezistenta sunt determinate de abuzul de tratamente antibiotice. o alta cauza este utilizarea antibioticelor la animale, pentru promovarea cresterii acestora.

E. coli este una din bacteriile cu capacitate mare de dezvoltare a rezistentei la antibiotice, fiind un microorganism foarte adaptabil. O alta problema este rezistenta la multe tipuri de peniciline, care sunt utilizate adesea fara sens in acest moment. Tocmai de aceea tratamentul presupune folosirea antibioticelor numai dupa ce se stabileste sensibilitatea bacteriei prin antibiograma.

igiena mainilorExista si complicatii ale infectiei cu E. coli?

Da, unele din ele le-am mentionat anterior, starea de deshidratare si pierderea de saruri, care poate genera agravarea unor boli preexistente, de exemplu la bolnavii care sufera de afectiuni cardiovasculare.

Tot pe acest fond de deshidratare pot aparea stari de tetanie (spasmofilie) datorita pierderilor de calciu si magneziu, tulburari de ritm cardiac, dezechilibrarea unui diabet zaharat preexistent.

O infectie grava, netratata, poate determinasepticemie, bacteria declansand “invazia” generala a organismului, pe cale sanguina. De asemenea, poate sa apara cronicizarea unei infectii urinare, ceea ce determina in timp, o insuficienta renala cronica.

Ce recomandari legate de stilul de viata, de alimentatie etc, trebuie urmate pentru pacientii cu Escherichia Coli?

Dupa cum am spus, preventia prin respectarea unor reguli stricte, de igiena, atat personala, cat si in privinta alimentelor, este esentiala. De asemenea, este important consumul unei cantitati adecvate de lichide zilnic si evitarea folosirii fara indicatie stricta a antibioticelor.

Alimentatia trebuie sa fie cat mai echilibrata si adaptata necesitatilor organismului, care sunt diferite, in functie de varsta, sex si bolile asociate. Este recomandat ca bolnavii cu infectii urinare cronice sa fie controlati periodic (sumar de urina, urocultura, teste biochimice de functie renala – ureea si creatinina), pentru prevenirea deteriorarii renale si sa aiba un aport de lichide adecvat, pentru a spala tractul urinar.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 9.1/10 (8 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +10 (from 10 votes)
Escherichia Coli (E. coli), 9.1 out of 10 based on 8 ratings
Articol din categoria: > Diverse, Sanatate
Articole Similare:

One Response to “Escherichia Coli (E. coli)”

  1. delia.medrea
    20/05/2012 at 10:10 pm #

    Un articol foarte bun, pe intelesul tuturor. E clar ca cel mai bine e sa prevenim, decat sa ne chinuim apoi sa tratam aceasta bacterie. In plus, prevenirea este un fapt destul de lejer de facut.

    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: 4.3/5 (3 votes cast)
    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: +3 (from 5 votes)

Lasa un raspuns

Read previous post:
dieta
Cum iti invingi poftele alimentare?!

Esti o persoana pofticioasa, sau una super-pofticioasa? Se spune ca pofta este comandata de lipsurile... mai mult »

Close