4:01 am - Thursday August 28, 2014

Anevrism aortic abdominal

Anevrism aortic abdominalUn anevrism este o umflătură într-un vas de sânge, cauzată de o slăbiciune în peretele vasului de sânge. Pe măsură ce sângele trece prin vasul de sânge slăbit, tensiunea arterială îl face să se umfle ca un balon.

Nu se ştie exact ceea ce cauzează slăbirea peretelui vasului de sânge, deși rigidizarea arterelor, fumatul şi a hipertensiunea arterială pot creşte riscul de anevrism.

Anevrismele pot apărea oriunde în organism, dar cele mai comune locuri în care se formează sunt în aorta abdominală și în aorta creierului.

Aorta abdominală

Aorta abdominală este cel mai mare vas de sânge din organism. Aceasta transportă sânge bogat în oxigen de la inimă în restul corpului.

Sângele circulă în linie dreaptă în jos, de la inimă, prin piept și abdomen, înainte să se ramifice într-o rețea de vase de sânge mai mici.

În cele mai multe cazuri, un anevrism aortic abdominal nu cauzează simptome vizibile și nu reprezintă o amenințare gravă la adresa sănătății.

Cu toate acestea, există riscul ca un anevrism mai mare să se rupă. Un anevrism aortic abdominal rupt poate provoca sângerări interne masive, ceea ce este, de obicei, fatal. Patru din cinci persoane cu un anevrism aortic rupt mor.

Cel mai frecvent simptom al unui anevrism aortic rupt este durere bruscă și severă în abdomen.

Tratament

Scopul tratamentului este de a împiedica anevrismul să se rupă. Acest lucru se face, de obicei, prin intervenţii chirurgicale care înlocuiesc secțiunea slăbită a vaselor de sânge cu o bucată de tub sintetic.

Cu toate acestea, chirurgia preventivă implică un risc mic de complicații grave. Este recomandată, de obicei, doar în cazul în care se crede că riscul unei rupturi este destul de mare pentru a justifica riscul chirurgiei.

Dimensiunea anevrismului este adesea folosită pentru a măsura riscul de a se rupe. Intervențiile chirurgicale preventive sunt adesea recomandate pentru un anevrism aortic abdominal care este mai mare de 5,5cm.

De asemenea, se pot folosi o serie de tratamente non-chirurgicale pentru a reduce riscul de rupere a anevrismului. Acestea includ un tip de medicament, cunoscut ca statină, sau renunţarea la fumat, dacă fumaţi.

Cine este afectat?

Anevrismele aortice abdominale apar cel mai frecvent la bărbaţii cu vârsta de peste 65 de ani, fiind afectaţi în jur de 1 din 25 de bărbaţi.

Numărul de anevrisme aortice rupte este mult mai mic; aproximativ 1 din 10.000 de oameni sunt afectaţi.

Prevenire.

Cel mai bun mod de a preveni un anevrism, sau de a reduce riscul ca un anevrism să crească și să se rupă, este prin a evita orice activități care ar putea afecta vasele de sânge, cum ar fi:

- fumatul

- o dietă bogată în grăsimi

- prea puţine exerciţii fizice

- supraponderabilitatea sau obezitatea

Simptomele unui anevrism aortic abdominal

În cele mai multe cazuri, un anevrism aortic abdominal intact nu va provoca niciun simptom, cu excepția cazului în care devine deosebit de mare.

Simptomele unui anevrism aortic abdominal intact pot include:

- un sentiment de vibraţie în abdomen, de obicei în apropierea buricului, care este observat numai atunci când îl atingeți

- dureri de spate persistente

- dureri abdominale persistente

Anevrism aortic rupt

Dacă vi se rupe anevrismul aortic, veți simți o durere bruscă și severă în mijlocul sau în părţile laterale ale abdomenului. La bărbaţi, durerea poate radia în jos, în scrot.

Alte simptome includ:

- amețeală

- piele transpirată şi lipicioasă

- bătăi rapide (tahicardie)

- insuficienţă respiratorie

- senzație de leșin

- pierderea cunoştinţei

Cauze

Aorta este cel mai mare vas de sânge din organism. Aceasta transportă sânge bogat în oxigen de la inimă în restul corpului.

Aorta este un tub cavitar, lung. Peretele aortei este format din fibre elastice.

Un anevrism aortic apare atunci când o parte a peretelui aortic devine slăbită.

Cantitatea mare de sânge care trece prin aortă pune presiune pe acel punct slab din perete, făcându-l să umfle şi astfel formând un anevrism.

Factorii de risc pentru anevrismul aortic

FUMAT - COMBATERENu se știe exact ce anume cauzează slăbirea peretelui aortic. Cu toate acestea, mai mulți factori, dintre care mulţi sunt înrudiţi, au fost asociaţi cu un risc crescut de a dezvolta anevrism aortic abdominal. Aceştia sunt descrişi mai jos.

Fumatul

Cel mai important factor de risc pentru anevrismul aortic este fumatul. Cercetările au constatat că fumătorii au de șapte ori mai multe şanse de a dezvolta un anevrism aortic decât persoanele care nu au fumat niciodată.

Cu cât fumaţi mai mult, cu atât de mult vă creşte riscul. Oamenii care fumează mai mult de 20 de ţigări pe zi pot avea un risc de 10 ori mai mare decât cei care nu fumează.

Riscul poate crește deoarece fumatul poate provoca rigidizarea și îngustarea arterelor (ateroscleroză) și pot exista substanțe nocive în fumul de tutun, care ar putea deteriora pereţii aortei.

Ateroscleroza

Ateroscleroza este o afecţiune potenţial gravă, în care arterele sunt înfundate de substanțe grase, cum ar fi colesterolul. Acest lucru face ca arterele să se reducă şi să se întărească.

Fumatul, o dietă bogată în grăsimi şi hipertensiunea arterială cresc riscul de a dezvolta ateroscleroză.

Hipertensiunea arterială

Pe lângă faptul că poate contribui la apariţia aterosclerozei, hipertensiunea arterială poate pune presiune şi mai mare pe peretele aortei.

Vârsta și sexul

Cu cât sunteţi mai în vârstă, cu atât de mult vă cresc şansele de a dezvolta anevrism aortic abdominal.

Un studiu a constatat că persoanele cu vârsta de peste 75 de ani au de şapte ori mai multe şanse de a fi diagnosticate cu anevrism aortic decât oameni sub 55 de ani.

De asemenea, anevrismele aortice sunt mai frecvente la bărbaţi decât la femei. Bărbaţii au de cinci ori mai multe şanse de a fi diagnosticaţi cu anevrism aortic abdominal decât femeile.

Antecedentele familiale

Istoricul familial de anevrism aortic vă predispune la apariţia acestei afecţiuni.

Un studiu a constatat că persoanele care au avut un frate sau o soră cu anevrism aortic au de opt ori mai multe şanse de a dezvolta anevrism decât oamenii care nu au avut frați cu anevrism.

Acest lucru sugerează că anumite gene moștenite de la părinți vă pot creşte şansele de a dezvolta anevrism aortic. Cu toate acestea, nu s-a identificat o genă specifică.

Diagnosticarea anevrismului aortic abdominal

Anevrismele aortice abdominale sunt deseori diagnosticate în timpul unei examinări fizice de rutină, atunci când medicul de familie observă o senzație distinctă de vibraţii în abdomen.

Un diagnostic poate fi confirmat cu ajutorul unei ecografii. Şi ultrasunetele pot determina dimensiunea anevrismului, care este un factor important în deciderea tratamentului.

Tratarea unui anevrism aortic abdominal

Există două tipuri principale de tratament pentru anevrism:

- tratament preventiv, în care anevrismul este tratat pentru a preveni ruperea sa

- tratament de urgență, în care anevrismul este reparat după rupere

Tratamentul preventiv principal este intervenția chirurgicală. La fel ca orice tip de intervenție chirurgicală, ea implică un risc de complicaţii, dintre care unele sunt grave.

De aceea, chirurgia preventivă este recomandată, de obicei, doar în cazul în care se crede că riscul unei rupturi este destul de mare pentru a justifica riscul chirurgiei.

Tratamentul preventiv pentru anevrism aortic abdominal

Dacă sunteți diagnosticat cu anevrism aortic abdominal, se va efectua o evaluare a riscurilor, pentru a determina probabilitatea că anevrismul se va rupe.

Evaluarea se bazează:

- pe vârsta dvs.

- pe dimensiunea anevrismului

- pe cât de rapidă este creşterea anevrismului

- pe faptul dacă un părinte, frate, soră, mătuşă sau unchi a avut un anevrism rupt

- pe faptul dacă aveți un nivel ridicat de MMP-9 în sânge – nivelurile ridicate de MMP-9 pot fi cauzate de slăbirea extensivă a peretelui aortic.

De obicei, opțiunile de tratament sunt:

- observație activă dacă anevrismul este mai mic de 5 cm

- intervenție chirurgicală preventivă dacă anevrismul este de 5-5,5cm și aveți unul dintre factorii de risc menţionaţi mai sus

- intervenție chirurgicală dacă anevrismul este mai mare de 5,5cm, indiferent dacă aveţi sau nu factori de risc asociați.

Observația activă

Observația activă înseamnă că nu veţi fi operat imediat, dar anevrismul vă va fi monitorizat cu atenție. Acest lucru implică ecografii la fiecare trei sau șase luni.

Se va recomanda modificarea stilului de viaţă pentru a reduce riscul unei rupturi.

Dacă fumați, cea mai importantă schimbare pe care o puteţi face este să renunţaţi la fumat.

Alte modificări pe care le puteți face:

- urmaţi o dietă sănătoasă, echilibrată şi reduceţi cantitatea de grăsimi din dietă

- pierdeţi în greutate dacă sunteţi supraponderal

- faceţi exerciţii fizice

Dacă aveți o altă afecţiune care este asociată cu anevrismul, cum ar fi hipertensiunea arterială, puteţi primi medicamente pentru a trata această afecţiune.

De exemplu:

- inhibitorii enzimei de conversie (ECA) – sunt un tip de medicament folosit pentru tratarea hipertensiunii arteriale

- statinele – sunt un tip de medicament folosit pentru a trata nivelul ridicat de colesterol

Chirurgia

Tratamentul chirurgical cel mai frecvent folosit pentru anevrismele aortice abdominale presupune eliminarea porţiunii afectate a aortei și înlocuirea acesteia cu o bucată de tub sintetic, cunoscut ca grefă.

Există două moduri în care se poate face acest proces:

- chirurgie deschisă – se face o incizie mare în abdomen pentru a expune aorta și pentru a introduce grefa.

- chirurgie endovasculară – acest lucru implică lipirea unui tub subţire, numit cateter, în una dintre arterele din picioare și apoi direcţionarea acesteia către aortă. Grefa este apoi mutată prin cateter şi este folosită pentru a întări peretele aortei.

Chirurgie deschisă sau endovasculară?

În cele mai multe cazuri, echipa de medici vă va recomanda intervenția chirurgicală endovasculară. Ea are rezultate mai bune decât chirurgia deschisă în a preveni moartea cauzată de un anevrism rupt (sau de alte complicații).

De exemplu, cercetările au constatat că în jur de 1 din 20 de persoane au murit în primele 30 de zile după o operaţie deschisă, comparativ cu 1 din 50 de persoane care au avut intervenţii chirurgicale endovasculare.

Rezultatele pe termen lung sunt, de obicei, mai bune. Aceleași cercetări au constatat că la 12 luni după operaţie, 1 din 15 persoane care au avut o intervenţie chirurgicală deschisă au murit din cauza complicațiilor cauzate de anevrism. Dintre cei care au avut intervenţii chirurgicale endovasculare, 1 din 25 au murit din cauza complicațiilor.

Un alt avantaj este faptul că prin chirurgia endovasculară nu vi se va face o tăietură mare în abdomen, așa că are un timp de recuperare mult mai rapid decât intervenţiile chirurgicale deschise.

Cu toate acestea, chirurgia endovasculară are propriile dezavantaje.

Aceleași cercetări au constatat că riscurile, cum ar fi deschiderea grefei sau riscul de infectare, au fost mult mai mari decât în chirurgia deschisă.

Dacă veţi dezvolta complicaţii, este posibil să aveţi nevoie de mai multe operaţii pentru a le corecta.

Tratamentul de urgență pentru un anevrism aortic rupt

Tratamentul de urgență pentru un anevrism aortic rupt se bazează pe același principiu ca tratamentul preventiv. Grefe sunt folosite pentru a repara anevrismul rupt.

Datorită naturii urgente a unui anevrism rupt, decizia de a efectua o intervenţie chirurgicală deschisă sau una endovasculară poate fi determinată de expertiza și experiența chirurgilor disponibili.

Medicația și tratamentele suplimentare pot fi folosite pentru a preveni pierderea de sânge şi leziunile organelor. De exemplu, poate fi recomandată nimodipina. Acest medicament este folosit pentru a împiedica vasele de sânge rupte să intre în spasme, cauzând şi mai multe pierderi de sânge.

Prea mult colesterol în organism cauzează boli coronariene, cum ar fi angină pectorală, atac de cord şi accidente vasculare cerebrale.

Reducerea riscului de ateroscleroză va ajuta la prevenirea producerii unui anevrism aortic abdominal.

Dieta

Una dintre principalele cauze ale aterosclerozei este o dietă bogată în grăsimi.

Alimentele bogate în grăsimi pot provoca o acumulare de plăci grase în artere. Acest lucru se datorează faptului că alimentele grase conţin colesterol. Există două tipuri principale de colesterol:

- Lipoproteine cu densitate mică – acestea sunt formate în cea mai mare parte din grăsime, plus o cantitate mică de proteine. Acest tip de colesterol poate bloca arterele, aşa că este adesea menționat ca fiind colesterolul rău.

- Lipoproteine cu densitate mare – acestea sunt formate în cea mai mare parte din proteine, plus o cantitate mică de grăsime. Acest tip de colesterol poate reduce orice blocaj în artere, aşa că este adesea menționat ca fiind colesterolul bun.

Există şi două tipuri de grăsimi: săturate şi nesaturate. Evitați consumul de alimente care conțin grăsimi săturate, deoarece acestea vor creşte nivelul de colesterol rău din sânge.

Alimente bogate în grăsimi saturate:

- plăcinta cu carne

- cârnații și bucățile grase de carne

- untul

- ghee (un tip de unt folosit în bucătăria indiană)

- untura

- smântâna

- brânza tare

- prăjiturile și biscuiții

- alimentele care conţin ulei de nucă de cocos sau ulei de palmier

Cu toate acestea, consumul unei cantităţi mici de grăsimi nesaturate va crește nivelul de colesterol bun și va reduce orice blocaj.

Alimentele care sunt bogate în grăsimi nesaturate includ:

- uleiul de pește

- avocado

- nucile și semințele

- uleiul de floarea soarelui, de semințe de rapiță și de măsline

Fumatul

Fumatul este un factor de risc major pentru anevrisme, deoarece acesta provoacă ateroscleroză și hipertensiune arterială.

Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială poate fi redusă printr-o dietă sănătoasă, prin reducerea consumului de alcool, prin menţinerea unei greutăţi sănătoase şi prin exerciţii fizice.

Dieta

Sfaturile de mai sus cu privire la dietă se aplică și în cazul hipertensiunii arteriale. În plus, reduceţi cantitatea de sare din mâncăruri şi mâncaţi multe fructe şi legume.

Sarea creşte tensiunea arterială. Cu cât mâncaţi mai multă sare, cu atât de mult vă creşte tensiunea arterială. Încercaţi să mâncaţi mai puțin de 6g de sare pe zi – aproximativ o linguriţă.

O dietă săracă în grăsimi, care include o mulțime de fibre (cum ar fi cerealele integrale, orezul, pâinea și pastele) și o mulțime de fructe și legume ajută la scăderea tensiunii arteriale. Fructele și legumele sunt pline de vitamine, minerale şi fibre, care vă ajută să vă menţineţi corpul într-o stare bună de sănătate. Încercaţi să mâncaţi cinci porții de fructe și legume în fiecare zi.

Alcoolul

Consumul regulat de alcool poate crește tensiunea arterială, în timp. Consumul de alcool în cantităţi moderate este cel mai bun mod de a reduce riscul de a dezvolta hipertensiune arterială.

NHS recomandă:

- bărbaţii nu ar trebui să bea mai mult de 3-4 unităţi pe zi

- femeile nu ar trebui să bea mai mult de 2-3 unităţi pe zi

De asemenea, alcoolul este bogate în calorii, ceea ce vă face să puneţi în greutate. Acest lucru va crește şi tensiunea arterială.

Greutatea

Supraponderabilitatea forţează inima să lucreze mai din greu pentru a pompa sânge în organismul dumneavoastră, ceea ce poate crește tensiunea arterială.

Dacă vreţi să scăpaţi de câteva kilograme, merită să vă amintim că a pierde chiar şi câteva kilograme va face o mare diferență pentru tensiunea arterială şi starea generală de sănătate.

Exerciţiile fizice

Un stil de viaţă activ, cu multe exerciţii fizice, scade tensiunea arterială prin menținerea inimii și vaselor de sânge în stare bună. Exerciţiile fizice vă pot ajuta să pierdeţi în greutate, ceea ce, la rândul ei, va contribui la scăderea tensiunii arteriale.

Adulții ar trebui să facă cel puțin 150 de minute (două ore și 30 de minute) de activitate aerobică de intensitate moderată, în fiecare săptămână.

Exemple de activităţi de intensitate moderată: mersul cu bicicletă sau mersul pe jos. Ca să conteze, activitatea ar trebui să vă încălzească şi să vă lase puţin fără respiraţie. Persoanele supraponderale pot simţi acest sentiment pur şi simplu de la urcatul scărilor.

Activitatea fizică poate include orice, de la sport, la mersul pe jos și la grădinărit.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (2 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +1 (from 1 vote)
Anevrism aortic abdominal, 10.0 out of 10 based on 2 ratings
Articol din categoria: Tratamente si remedii

No comments yet.

Lasa un raspuns

Read previous post:
Dureri de stomac
Dureri de stomac

O durere de stomac se referă la crampe sau la o durere neclară în burtă (abdomen). Aceasta este, în mod...

Close